Problema identificată – argument:

Județul Teleorman, vatră de folclor aflată din punct de vedere geografic în sudul extrem al României, a cunoscut de-a lungul timpurilor o pierdere a valorilor culturale, cu precădere a celor existente în majoritatea satelor teleormănene:

  • Ani de-a rândul, costumele populare au rămas în lăzile de zestre ale bunicilor, fără ca cineva să le caute, să le cunoască, să le iubească și să le folosească în spectacole.
  • Scenele căminelor culturale, grele de ani, pierd din valoare și utilitatea lor este aproape de limita lui zero spre negativ.
  • Ani de zile, în mare parte a satelor și comunelor teleormănene nu s-a organizat vreun spectacol de folclor autentic, de folclor adevărat, care să ne încânte inimile și să ne demonstreze că valoarea Teleormanului este, chiar și prin folclor, una care tinde de la limita pozitivă spre excelență.

Astăzi, gândirea teleormănenilor lui Liviu Vasilică despre folclor s-a schimbat într-un bine pe care vrem să-l ducem spre performanță:

  • Nu degeaba, valoarea literară a Teleormanului stă în Moromeții lui Marin Preda, sau în Desculțul lui Zaharia Stancu. Există la Siliștea Gumești un muzeu cu numele scriitorului și un Concurs Național intitulat „Pe urmele moromeților” care îi valorizează opera marelui scriitor al timpurilor noastre, romancier de înaltă clasă, Marin Preda.
  • Valoarea culturală, artistică, a folclorului adevărat stă în reprezentarea miraculoasă aproape de fantastic a dansului specific bărbătesc „Căluşul” și a replicii feminine „Drăgaica”. Specificul celor două dansuri tradiționale, conotația lor religioasă, scenografia, expresia de mare originalitate a portului, ritmurile teatrului pe care dansatorii din ambele dansuri le interpretează fac din ele repere ale Teleormanului.
  • La fel de adevărat este că filmarea moromeților include scene din căluș și că acum, în aceste zile, în anul în care se sărbătoresc 30 de ani de la filmarea din 1987, se filmează în același loc –Talpa, județul Teleorman, aceleași case, dar cu siguranță alți călușari decât cei de atunci, al cărui dans era spectaculos – „între cer și pământ”, călușarii de la Frumoasa.
  • Satele românești încearcă să scuture colbul de pe costumele tradiționele din „lada de zestre” și să le prezinte lumii în adevărata lor spendoare. Sunt prezente momente de folclor la serbările localităților, ele însele destul de firave și temătoare în reprezentări și participare.

Ne dorim ca tinerii să fie cei care să relanseze această comoară inegalabilă a poporului român în general, a ținutului teleormănean în special, folclorul, reprezentat în tripla sa dimensiune: port, dans, obiceiuri/tradiții.

De aceea proiectul vrea să trezească inimile și mințile tinerilor din 15 localități rurale și cele 5 orașe ale județului, să creeze o legătură între cei care știu multe și cei care doresc să afle, o punte între generații, în care cultura în întregul ei, prin port, dans, obicei și tradiție să fie ștafeta primită pentru a fi dusă mai departe ca un arc peste timp: fără vârstă, fără stavilă, cu valoare inestimabilă și inegalabilă.

Se spune că un popor care nu-și cunoaște istoria este ca un copil care nu-și cunoaște părinții. Pot varia un pic fraza și afirma că un sat, prin localnicii săi, tineri, adulți și vârstnici, care nu-și știe rădăcinile portului, dansurile, obiceiurile și tradițiile specifice este de asemenea ca un prunc fără familie.

Scopul sau obiectivul general al proiectului de educație culturală și artistică propus a vizat transferul de informații de la o generație la alta, promovarea patrimoniului cultural existent al tradițiilor și obiceiurilor loacale și regionale, sugerând la scară națională implementarea de proiecte pentru valorificarea potenţialului turistic şi cultural al ţării.

Plecând de la ideea principală rezultată în şedinţa de analiză SWOT realizată de membri asociației pentru a cuantifica modul de promovare a folclorului teleormănean și a evenimentelor existente până la acest moment, analiză impusă și realizată în an aniversar al filmării moromeților în Teleorman, la Talpa (1987-2017: 30 de ani) secvențe în care se invocă la loc de cinste dansul specific bărbătesc, „Căluşul”; continuând cu selectarea activităţilor care pot fi implementate pentru „Reînvierea şi conservarea tradiţiilor şi obiceiurilor populare din județul Teleorman realizând o punte între generaţii”, echipa de implementare consideră că scopul acestui proiect este promovarea şi conservarea folclorului popular teleormănean prin organizarea unor evenimente care să prezinte deopotrivă elemente de folclor local al etniilor care conviețuiesc pe teritoriul județului (comunități bulgare și rrome), dar și elemente de folclor autentic românesc prezentat de ansambluri/formaţii de dansuri populare mixte cu repertoriu propriu din comunitățile de proveniență.

Oferind un arc peste timp, ștafeta între generații are rolul de a sensibiliza deopotrivă participanţii dintr-un proiect care intenţionează să promoveze, cultura, portul, dansul și cântecul românesc la români acasă, prezentându-le prin ingeniozitatea şi creativitatea de care dau dovadă şi ducând în acest fel la recunoaşterea comorilor cultural-artistice ale românilor, tradiţii eterne ale poporului nostru.

Activitățile derulate:

A1 – Planuri de început! – şedinţa tehnică de organizare și management realizată în scopul realizării graficului de activități, a structurii programului de întâlnire, a materialelor promoționale (vizibilitate proiect și pentru activitatea de lansare – conferința);

A2 – „Portul popular, dansurile și obiceiurile românilor din Teleorman” -conferința de lansare. Activitatea a fost organizată în sala mare a Primăriei Alexandria pentru 70 de persoane, a constat în prezentarea fazelor proiectului, a echipei de proiect şi o scurtă detaliere a activităţilor de promovare planificate, a simpozionului, respectiv a festivalului final de folclor;

A3 – „Tradiţii din Teleorman pe hârtie” – şedinţa tehnică cu scop realizării și tehnoredactării materialelor de vizibilitate și a celor suport informativ necesare în organizarea simpozionului;

A4„La drum cu tradiţiile noastre teleormănene!” – simpozion județean organizat ca o șezătoare cu ateliere practice și prezentări în plen.

Activitatea a fost concepută cu două ateliere tematice, unul pentru prezentare port, altul pentru obiceiuri și tradiții, gândite ca şezătoare, astfel încât cei participanţi vor intra în atmosfera arhaică şi vor trăi în spiritul comunităţii rurale ca şi odinioară: cu cântece, povestiri despre tradiţii și bucate diverse tradiţionale;

A5 – Pregătiți lansarea festivalului! – o şedinţă tehnică care a fost organizată pentru realizarea foii de revistă cu titlul „Folclorul teleormănean în imagini şi cuvinte”, publicație care însumează rezultatele simpozionului și a materialului informativ (pliante) despre valori ale culturii și folclorului teleormănean;

A6 – festivalul de folclor (reprezentație live) „Folclor din Teleorman – ștafetă între generații”

Activitatea s-a realizat cu ocazia sărbătorii religioase Acoperământul Maicii Domnului (1 octombrie), la care au fost invitaţi tinerii din formaţiile folclorice din localitățile menționate în proiect care să prezinte tradiții/obiceiuri și dansuri populare specifice localității și etniei pe care aceasta o reprezintă. La festival au participat reprezentanți ai partenerilor de proiect din județ.

Festivalul a fost deschis de parada costumelor populare specifice localităților implicate în proiect și prezentate la simpozionul județean în cadrul atelierului tematic de port popular teleormănean, pornindu-se pe jos, în alai, din fața Liceului Teoretic Zimnicea până în Piața Centrală a orașului. Echipele de dansatori au prezentat un mini spectacol folcloric reprezintâd cartea de vizită culturală a localității de proveniență. Spectacolul s-a desfăşurat în aer liber, pe scena montată în piața orașului.

„Muzica, dansul şi obiceiurile – ştafetă între generaţii”, iulie-octombrie 2017 (finanțat DJST)

Muzica, dansul şi obiceiurile – ştafetă între generaţii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *